Ziua Mondiala a Inimii, 29 Septembrie

Ziua Mondială a Inimii a fost instituită pentru prima dată acum 15 ani de către Federaţia Internaţională a Inimii (World Heart Federation) şi se sărbătoreşte anual pe data de 29 septembrie. Rolul ei este de a atrage atenţia asupra uneia dintre principalele cauze de deces la nivel mondial – bolile cardiovasculare.
De altfel, un raport al Societăţii Europene de Cardiologie, dat publicităţii în urmă cu 3 ani, relevă faptul că la nivelul ţării noastre, dar şi al Europei, bolile cardiovasculare ucid mai multe persoane chiar decât cancerul. În România, anual, 60% din decese au fost provocate de boli cardiovasculare şi doar 18% de diferite forme ale cancerului.
Dintre bolile cardiovasculare, cea mai întâlnită este ateroscleroza, care obstrucţionează fluxul de sânge în artere la nivelul cordului, creierului şi picioarelor. Colesterolul crescut este unul dintre principalii factori care determină apariţia aterosclerozei, ceea ce înseamnă că testele de colesterol nu ar trebui să fie evitate de niciunul dintre noi. În definitiv, de ce să nu-ţi verifici nivelul de colesterol din sânge, mai ales ştiind că acesta este cel care generează o mare parte din bolile cardiovasculare?
Dar, înainte de toate, ce este colesterolul, de ce există şi colesterol bun şi colesterol rău şi care este legătura de cauzalitate cu bolile cardiovasculare?

De ce să-ţi faci testul de colesterol?
De ce să-ţi faci un test de colesterol? Bună întrebare…
Cu zeci de ani în urmă doctorii au aflat că există o legătură între persoanele care au o rată mare a colesterolului şi cei care prezintă un risc crescut pentru bolile cardiovasculare. Şi mai recent, doctorii au descoperit că diferitele tipuri de colesterol, bun sau rău, afectează nivelul acestui risc, pozitiv sau negativ.
Să îţi cunoşti nivelul de colesterol constituie un pas esenţial în a înţelege cât de predispus eşti la a suferi de o boală de inimă. Asociaţiile medicale recomandă tuturor celor care au împlinit 20 de ani să îşi facă un test pentru a afla nivelul colesterolului şi a începe, dacă este cazul, un tratament specific.

Testele de colesterol: colesterolul bun, colesterolul rău
Colesterolul este de fapt o substanţă vâscoasă care nu este neapărat dăunătoare organismului, ba dimpotrivă, îl ajută să funcţioneze – o anumită cantitate de colesterol este chiar esenţială bunei funcţionări a organismului uman: colesterolul ajută membranele exterioare ale celulelor corpului să fie stabile.
Totuşi, colesterolul poate avea şi efecte dăunătoare. Colesterolul LDL (colesterolul rău) se poate ataşa de pereţii vaselor de sânge. În decursul anilor, acest tip de colesterol, alături de alte substanţe, înfundă arterele într-un proces care se cheamă ateroscleroză. Astfel, arterele din interiorul inimii pot genera dintr-odată cheaguri de sânge cauzând atacuri coronariene.
Dacă ai un colesterol total mare sau un colesterol „rău” mare sau un colesterol „bun” mic, te situezi în categoria celor care au un risc crescut de a suferi de boli de inimă. De aceea, primul pas în a-ţi scădea nivelul colesterolului şi a diminua astfel riscul la care te expui este de a cunoaşte nivelul acestuia. Acesta este motivul pentru care trebuie să îţi verifici nivelul de colesterol.

Cum se fac testele de colesterol
Există mai multe tipuri de colesterol care circulă în sânge. Aceste tipuri, plus alte grăsimi care se regăsesc în sânge se denumesc „lipide”. Doctorii măsoară şi pot diagnostica nivelul de colesterol cu un simplu test de sânge, care se numeşte profil lipidic. Acesta se face de obicei pe nemâncate, la 9-12 ore de la ultima masă, pentru a elimina orice contribuţie a alimentelor pe care le-aţi consumat recent.
Testele de colesterol furnizează rezultatele a patru tipuri de lipide:
– Colesterolul total
– Colesterolul LDL (lipoproteine de densitate redusă) „colesterolul rău”
– Colesterolul HDL (lipoproteine de densitate mare) „colesterolul bun”
– Trigliceridele, o altă formă a grăsimilor prezente în sânge.
Anumite teste lipidice furnizează informaţii mai detaliate, incluzând prezenţa şi chiar mărimea a diferite particule de grăsimi în sânge. Despre influenţa pe care o are mărimea acestor particule asupra riscului dezvoltării bolilor de inimă nu s-a reuşit atingerea unui consens în lumea medicală iar subiectul este încă supus cercetărilor mai aprofundate.

Testul de colesterol şi testul panel lipide
Să presupunem că nu aţi mâncat nimic încă din seara precedentă, aţi trecut prin „chinurile” unei înţepături pentru a vi se lua proba de sânge şi sunteţi nerăbdător acum să primiţi rezultatele. Ce înseamnă toate acele cifre din raportul dvs?
Pentru colesterolul total trebuie să urmăriţi următoarele valori:
– Până la 200 miligrame pe decilitru este considerată valoare normală
– Între 201 – 240 mg/dcl înseamnă că vă aflaţi la limită
– Peste 240 miligrame pe decilitru se consideră că valoarea colesterolului este mare.

Pentru colesterolul HDL („colesterol bun”), cu cât valoare lui este mai mare cu atât este mai bine:
– HDL 60mg/dcl sau peste această valoare este bine şi înseamnă că te protejează de afecţiuni cardiace
– Între 40 şi 59 mg/dcl este acceptabil, dar sunteţi la limită
– Mai puţin de 40 mg/dcl sunt valori mici, care cresc riscul de afecţiuni ale inimii, aceasta nemaifiind protejată cu ajutorul „colesterolului bun”.

Pentru LDL („colesterolul rău”), cu cât este mai mică valoarea cu atât mai bine:
– Un LDL de mai puţin de 100 mg/dcl este o valoare optimă
– Un LDL între 100 şi 129 mg/dcl este spre bine
– Un LDL între 130 şi 159 mg/dcl este considerat o valoare aproape de maxim.
– Un LDL între 160 şi 189 mg/dcl este considerat ridicat.
– Un LDL de peste 190 mg/dcl este considerat foarte ridicat.

Ţinta voastră personală pentru valoarea LDL depinde de riscul pe care îl aveţi pentru a dezvolta o afecţiune cardiacă:
– Pentru cei care au un risc crescut de a dezvolta o afecţiune cardiacă sau pentru cei care suferă deja de o boală cardiacă, un colesterol LDL de cel mult 100 este cel mai indicat. Cardiologul v-ar putea chiar recomanda un LDL de maxim 70 în cazuri de risc crescut.
– Pentru persoanele care se încadrează într-un risc moderat de afecţiuni cardiace, ţinta ar putea fi un colesterol LDL de maxim 130 mg/dcl.
– Pentru cei care au un risc scăzut de a dezvolta afecţiuni cardiace, este suficient un colesterol LDL de 160 mg/dcl.
Totuşi, doar doctorul vă poate interpreta şi stabili ţintele personale în funcţie de riscul de a dezvolta afecţiuni cardiace.
Totodată, trebuie ştiut că trigliceridele de peste 150 mg/dcl cresc riscul afecţiunilor cardiace într-o oarecare măsură.

Ce trebuie să faceţi dacă rezultatele testelor de colesterol nu sunt în limitele normale?

Dacă rezultatele analizelor nu sunt în parametrii optimi, tot ceea ce aveţi de făcut este să acţionaţi, pe mai multe planuri, îndeosebi în ceea ce priveşte stilul de viaţă:
Dieta. O dietă săracă în grăsimi saturate (mai puţin de 7% din totalul caloriilor) şi în colesterol (mai puţin de 200 mg) pot să scadă valorile colesterolului LDL. Dacă adăugaţi la dietă alimente care conţin fibre şi steroli (cum conţine de pildă margarina) aceasta va contribui şi mai mult la scăderea colesterolului rău din sângele dvs. O dietă potrivită poate scade colesterolul LDL cu 30%.
Sportul. Exerciţiile aerobice, de exemplu, efectuate regulat, pot să scadă colesterolul rău (LDL) şi să crească valoarea celui bun (HDL).
Medicamentaţia. Dacă nici dieta nici exerciţiile fizice nu au reuşit să reducă nivelul colesterolului total sau a celui rău până în limitele ţintei pe care v-aţi fixat-o, atunci probabil că aveţi nevoie de tratament medicamentos.
O serie întreagă de medicamente sau combinaţii de tratamente pot determina scăderea colesterolul, incluzând aici:
– Statinele – cele mai eficiente şi întâlnite medicamente pentru colesterol.
– Niacina
– Fibraţi
– Sechestranţi de acizi biliari.
Trebuie să ne amintim şi că o serie întreagă de alţi factori contribuie la apariţia unor afecţiuni ale inimii. Diabetul, fumatul, hipertensiunea, obezitatea, lipsa exerciţiilor fizice şi moştenirea genetică sunt toate importante.
Pentru că atât de mulţi factori contribuie la riscul unor afecţiuni cardiace, apariţia unor valori mari la testele de colesterol nu înseamnă în niciun caz că sunteţi condamnat să dezvoltaţi o problemă cardiacă gravă. Persoane cu valori normale ale colesterolului pot suferi de boli ale inimii la fel de bine cum persoane cu o valoare mare a colesterolului pot avea o inimă sănătoasă. Una peste alta, totuşi, mai mulţi dintre cei care au colesterolul mărit vor dezvolta pe întreg parcursul vieţii o afecţiune cardiacă comparativ cu persoanele care au o valoare normală a colesterolului.
Experţii recomandă să vă testaţi valorile colesterolului la fiecare 5 ani. Acest interval se micşorează la cei care au obţinut valori anormale la testările anterioare sau cei care au un risc crescut din cauza oricăror alţi factori.
Indiferent de valorile obţinute, dacă te vei strădui să obţii rezultate mai bune la testul următor, vei putea reduce riscul unor afecţiuni cardiace.

Aşa cum spuneam mai sus, primul pas în a lupta cu colesterolul este să îţi faci un simplu test. Apoi, cu ajutorul specialistului, îţi vei putea adapta stilul de viaţă astfel încât, cu o dietă adecvată, practicând exerciţii fizice regulat sau cu un tratament recomandat în anumite cazuri să reduci cât poţi de mult riscul de a dezvolta o boală cardiovasculară.

Pentru a beneficia de oferta noastră şi pentru a-ţi face o programare la unul din cabinetele noastre în vederea aflării nivelului colesterolului în sânge, click aici.

Sursa: WebMD

2015 © Copyright - Medical Expert Clinic

Pentru urgente medicale in afara orelor de program apelati oricand, cu incredere 112, numarul unic de urgenta.